orbirea sau cecitatea

Generalitati:
Orbirea reprezinta pierderea vederii datorita unor leziuni ale retinei, nervului optic sau ale centrilor corticali.
Pierderea vederii este nedureroasa, si tocmai absenta durerii ii determina pe unii oameni sa amane consultul medical de specialitate. Majoritatea afectiunilor care conduc la pierderea vederii pot fi vindecate doar daca sunt depistate si tratate in stadiul incipient al bolii.
Orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli, accidente sau ca urmare a imbatranirii.
Cecitatea dobandita poate fi:
• temporara,
• definitiva.
Dupa gravitate orbirea poate fi:
• orbire absoluta-fara perceptie luminoasa;
• orbire sociala-atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub 1/20 ;
• stramtorari concentrice ale campului vizual de 5-10º.
In functie de sediul leziunilor cerebrale se disting urmatoarele tipuri de cecitate:
• Cecitatea corticala, este foarte rara si se produce prin lezarea cailor si ariei optice.
• Cecitatea psihica se caracterizeaza prin faptul ca pacientul vede obiectele dar nu le recunoaste si sunt lezate ariile pre si parastriate.
• Cecitatea pitiatica adesea dispare spontan si apare in urma unor traume psihice.

Cauzele orbirii:
• Glaucomul, cataracta si miopia diagnosticate tardiv.
• Tulburari vasculare.
• Traumatismele.
• Encefalite.
• Arsurile.
• Deficitul de vitamina A.
• Dezlipirea de retina.
• Sifilisul.
• Embolii.
• Bolile infectioase.
• Anomaliile congenitale.
• Diabetul.
• Boli cu caracter ereditar.
• Tumorile maligne.
• Intoxicatiile cu diferite medicamente sau metale grele.

Manifestarile clinice:
Manifestarile clinice sunt variate si pot asocia pe la langa scaderea marcanta a acuitatii vizuale si/sau a campului vizual semne si simptome proprii bolilor primare precum: durere oculara, cefalee, halucinatii, lacrimare.

Tratament
Tratamentul difera in functie de cauzele orbirii.
Cecitatea corticala nu are tratament curativ.
Cataracta si lipsa congenitala a cristalinului se opereza efectuandu-se implant de cristalin artificial.
In cecitatea pitiatica este indicata psihoterapia.
Strategia terapeutica cuprinde insa in principal doua componente: profilaxia si reeducarea orbilor.
Profilaxia se face prin preventia accidentelor de munca si auto, evitarea conflictelor armate, vaccinare, printr-un tratament adecvat medical si/sau chirurgical al boliilor infectioase, degenerative sau tumorale care pot duce la orbire.
Reeducarea persoanelor cu cecitate dobandita este un proces complex prin care acestea invata cu ajutorul celorlalte simturi sa se autoingrijeasca si sa-si gaseasca un alt loc de munca. Aceasta reeducare cuprinde mai multe faze:
• Reeducarea psihoterapeutica
• Reeducarea pedagogica presupune invatarea scrisului si cititului Braille, Hebold, Wagner, dactilografie la masina de scris pe sistemul Dichte pentru asi putea continua studiile.
• Reeducarea profesionala care presupune invatarea unor meserii ca masaj, impletituri de nuiele, de papura, tesaturi, tricotat, activitati artistice cantat la un instrument muzical si vizeaza reintegrarea in munca atat pentru beneficiile materiale cat mai ales pentru cele psihice.