cetatenia romana

Cetatenia romana – legatura si apartenenta unei persoane fizice la statul roman
Cetatenia romana
Termenul „cetatenie” provine din latinescul „cevitas”, care reprezinta initial ideea de cetate, fortificatie pentru ca statul era de fapt o cetate. Abia mai tarziu el va indica si locuitorii acestora.
La inceputuri erau considerati cetateni numai aceia care luau parte la rezolvarea treburilor publice prin intermediul adunarilor populare. Chiar daca la un moment dat prin Edieful de la Caracala din anul 212, Imperiul Roman acorda cetatenie la toata populatia, in scurt timp ea isi pierde semnificatia juridica prin introducerea supusilor imparatului. In „Declaratia franceza privind drepturile omului si cetateanului” din 1789 se foloseste pentru prima data termenul de cetatean. Prin aceasta declaratia au fost eliminati supusii, iar cetatenilor li s-a acordat o serie de obligatii si drepturi, asa cum si statului i s-au impus obligatii catre cetatenii sai.
Cetatenia reprezinta, de fapt relatiile social-economice, politice si juridice dintre o persoana fizica si stat prin apartenenta sa la stat cat si prin acordarea unor drepturi dar si obligatii mentionate in Constitutie. Cetatenii sunt egali in fata legii.
Cetatenii romani se bucura de protectia statului roman, asadar sunt si ei egali in fata legii si mai mult sunt singurii care pot fi admisi in functiile publice civile si militare ale Romaniei.

Dobandirea cetateteniei romane.

Cetatenia romana poate fi dobandita prin 3 moduri:
• pin nastere;
• prin adoptie;
• prin acordare la cerere.

a. Dobandirea cetateniei romane prin nastere
Cetatenia romana se obtine la nasterea copilului pe teritoriul romanesc din parinti cetateni romani. Aceasta este regula de baza a dobandirii cetateniei, dar este considerat cetatean roman si copilul care are doar un parinte cetatean roman.
Acelasi lucru se intampla si atunci cand copilul cu amandoi parintii, sau cu unul singur, cetateni romani se naste in Italia. El capata oricum cetatenie romana. Pentru a obtine cetatenia se va face o cerere la ambasada romana din Italia.
O a treia exceptie de la regula de baza ar fi atunci cand un copil este gasit pe teritoriul Romaniei, dar nu se stie care ii sunt parintii. El capata automat cetatenie romana.

b. Dobandirea cetateniei romane prin adoptie
Copilul cetatean strain sau fara cetatenie care este adoptat de doi parinti cetateni romani, primeste cetatenie romana, cu conditia sa nu fi implinit inca 18 ani.
Daca doar unul dintre adoptatori are cetatenie romana, parintii trebuie sa se puna de acord asupra cetateniei copilului. In cazul in care parintii copilului nu reusesc sa se puna de acord, cetatenia copilului va fi decisa in instanta judecatoreasca, urmarind interesele copilului. Daca copilul are deja 14 ani se va tine seama si de parerea lui.
Atunci cand copilul este adoptat de un singur parinte si acesta este cetatean roman, copilul va capata automat cetatenie romana.
In situatia in care adoptia unui copil este anulata iar el nu a implinit inca 18 ani si paraseste tara pentru a locui in strainatate, isi pierde dreptul de cetatean roman in momentul desfacerii adoptiei. In acest caz se considera ca nu a avut niciodata cetatenie romana.

c. Dobandirea cetateniei romane la cerere
Se poate cere acordarea cetateniei romane de catre persoanele straine sau de catre cele care nu au cetatenie, in urmatoarele conditii:
• chiar daca nu s-a nascut pe teritoriul Romaniei, persoana respectiva domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, daca este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei;
• are 18 ani;
• demonstreaza ca duce o existenta decenta, prin mijloace legale, conform legislatiei privind regimul strainilor;
• are cunostinte de limba romana cat si notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, pentru a se putea integra in societatea romaneasca;
• cunoaste dispozitiile cuprinse in Constitutia Romaniei, precum si imnul national;
• dovedeste devotament fata de statul roman, prin actiunile, atitudinea si comportamentul sau;
• declara ca nu intreprinde sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept ori a sigurantei nationale si nu a facut-o nici in trecut;
• are o buna comportare si nu a fost condamnat nici in tara si nici in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman.
La calcularea celor 8 ani de domiciliu pe teritoriul Romaniei, respectiv 5 ani pentru cei casatoriti, trebuie mentionat ca persoanei care a cerut acordarea cetateniei nu i se va lua in calcul anul in care a locuit mai mult de 6 luni in afara Romaniei. Acesti termeni limita de 8 ani, respectiv 5 ani sunt redusi la jumatate in cazul in care persoana in cauza este o personalitate internationala sau a investit mai mult de €500.000 in Romania.
Cetatenia copilului din parinti straini, cu varsta mai mica de 18 ani, i se va acorda in momentul in care parintii vor deveni cetateni romani.
Cererile de acordare a cetateniei romane se face prin hotararea Guvernului care apreciaza, in acest sens, asupra propunerilor ministrului justitiei. Comisia va dispune, pe cheltuiala solicitantului, publicarea in extras a cererii de acordare a cetateniei romane in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. Cererea va fi studiata de catre comisie abia dupa 30 de zile de la data publicarii. Dupa studierea cererii, comisia poate:
• sa invite persoana in cauza la un interviu, sau pentru orice alt fel de explicatii; in caz de neprezentare nejustificata la 2 apeluri consecutive cererea va fi anulata;
• sa ceara relatii cu privire la acest caz de la orice autoritati;
• sa citeze orice persoana care poate da informatii utile.
Pasul urmator al comisiei este sa elaboreze un raport, unde este mentionat daca cetateanul indeplineste sau nu conditiile pentru acordarea cetateniei romane. Acest raport impreuna cu cererea de acordarea a cetateniei va fi inaintat ministrului de justitie, care la randul lui va prezenta Guvernului proiectul de hotarare pentru acordarea cetateniei.
Persoana careia i se acorda cetatenia romana trebuie sa depuna juramantul de credinta fata de Romania, in fata ministrului justitiei sau a secretarului de stat delegat anume in acest scop, in termen de 6 luni de la data comunicarii hotararii. In cazul persoanelor care au domiciliul in Italia, juramantul va fi facut in fata sefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Romaniei din Italia. Prin continutul sau, juramantul de credinta este o afirmare solemna a dorintei persoanei respective de a fi devotat patriei si poporului roman, de a apara drepturile si interesele nationale, de a respecta constitutia si legile. Dupa depunerea juramantului, ministrul justitiei, ori dupa caz, seful misiunii diplomatice sau consultare, va elibera persoanei careia i sa acordat cetatenia certificatul constatator.
Cetatenia romana se poate demonstra cu buletinul sau cartea de identitate sau, pasaportul ori certificatul de nastere. Copilul pana la varsta de 14 ani dovedeste cetatenia romana cu certificatul sau de nastere, insotit de buletinul ori cartea de identitate, sau in pasaportul unuia dintre parinti, dovada cetateniei poate fi facuta cu oricare dintre aceste acte sau cu certificatul eliberat de organele de evidenta a populatiei.
Dovada cetateniei copiilor gasiti cu o varsta mai mica de 14 ani, se poate face cu certificatul de nastere.
Un alt tip de cetatenie care poate fi acordat este cetatenia romana cu titlul de cetatenie de onoare. Acest titlu se poate acorda la propunerea Guvernului, unor persoane straine pentru servicii deosebite aduse tarii si natiunii romane. Nu este nevoie de nici o alta formalitate din partea Parlamentului Romaniei. In urma obtinerii unei astfel de cetatenii, persoana in cauza se bucura de toate drepturile civile si politice recunoscute cetatenilor romani, cu exceptia dreptul de a alege, de a fi ales sau de a ocupa o functie publica.

Pierderea cetateniei romane

Asa cum sunt reguli de dobandire a cetateniei, sunt si motive de pierdere a acesteia. Cetatenia romana se poate pierde in 2 moduri: prin retragere sau prin aprobarea renuntarii la ea.
1.Retragerea cetateniei romane
Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.
Ea poate fi retrasa de catre statul roman numai daca:
• se descopera ca a obtinut cetatenia prin mijloace frauduloase;
• insulta prestigiul Romaniei sau distruge interesele acesteia, savarsind fapte foarte grave;
• se descopera ca are legaturi sau a sprijinit grupari teroriste sau a pus in pericol siguranta nationala prin orice alt mijloc;
• se inroleaza in fortele armate ale unui stat care este in razboi cu Romania sau care nu intretine relatii diplomatice cu aceasta.
Retragerea cetateniei romane se pronunta de catre Guvern, prin hotarare, la propunerea Ministrului justitiei. Cetatenia romana in aceste cazuri se pierde pe data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii de retragere.
Chiar daca dobandirea cetateniei unei persoane influenteaza si dobandirea ei de catre ceilalti membri de familie, retragerea ei nu produce efecte asupra cetateniei sotului sau copiilor acesteia.

Redobandirea cetateniei romane

Cetatenia romana poate fi reatribuita persoanelor care au pierdut-o si cer redobandirea ei, chiar si in situatia in care doresc sa-si pastreze cetatenia italiana, dar sa-si stabileasca domiciliul in Romania, sau sa-si pastreze cetatenia italiana fara a-si schimba domiciliul din Italia. Pot redobandi cetatenia romana si apatrizii, precum si fostii cetateni romani, in urmatoarele conditii:
• daca au implinit 18 ani;
• daca demonstreaza ca poate duce o viata decenta, prin mijloace legale in Romania;
• daca dovedesc devotament fata de statul roman, prin comportamentul, faptele si atitudinea lor;
• nu sprijina actiuni teroriste care ar putea distruge ordinea de drept sau siguranta nationala;
• daca nu au mai fost condamnati in Romania, precum si in alte state pentru o infractiune care ii face nedemni de a fi cetateni romani.
Cererile pentru redobandirea cetateniei romane pot fi depuse la Ministerul Justitiei, dupa o perioada de 4 ani de la momentul obtinerii dreptului de sedere, respectiv al stabilirii domiciliului in Romania.
Daca unul din soti cere redobandirea cetateniei romane, acest lucru nu are urmari asupra celuilalt sot.
O alta categorie de persoane care pot cere redobandirea cetateniei romane, sunt cei care inainte de data de 22 decembrie 1989 sau dupa aceasta data au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor. In aceasta categorie intra si descendentii lor pana la gradul II. Acestia trebuie sa depuna un dosar format din urmatoarele:
• cerere-tip care trebuie completata la consulatul Romaniei;
• pasaportul solicitantului in original si o copie legalizata;
• copie legalizata dupa cartea de identitate a sotului, in cazul in care este casatorit cu un cetatean roman;
• certificatul de nastere si de casatorie;
• cazierul judiciar din Romania, care este valabil 3 luni de la data emiterii;
• cazierul judiciar din Italia, care este valabil 1 an de la data emiterii la care mai trebuie adaugate o copie si traducerea legalizata a acestuia;
• o dovada scrisa a faptului ca a fost cetatean roman; aceasta dovada poate consta fie intr-o adeverinta in care sa fie mentionata data pierderii, sau ridicarii neimputabile a cetateniei, fie in copia documentului de aprobare a renuntarii la cetatenia romana, sau alt document eliberat de o autoritate competenta;
• declaratie personala care sa mentioneze stabilirea domiciliului, in Romania sau in Italia; aceeasi declaratie trebuie facuta si in numele copiilor minori;
• declaratie pe propria raspundere autentificata din care sa rezulte daca a mai depus sau nu o alta cerere de redobandire a cetateniei.
Cererile trebuie depuse personal, si doar in cazuri deosebite, dovedite in scris, se poate trimite un mandatar cu procura speciala autentificata. Copiile si traducerile documentelor se vor face la un notar public din Romania sau Italia. Acestea trebuie supralegalizate sau chiar apostilate. In schimb, daca aceste copii si traduceri sunt facute la consulatele romane, ele nu mai au nevoie nici de apostila, nici de supralegalizare.
O alta categorie de persoane care pot cere redobandirea cetateniei romane, sunt fostii romani care doresc sa se repatrieze. Pentru a putea beneficia de dreptul la repatriere, persoana in cauza trebuie sa prezinte la sectia de politie pasaportul valabil in care sa fie mentionat domiciliul din Italia. Impreuna cu pasaportul va depune o cerere privind restabilirea domiciliului in Romania, dupa care sectia de politie va elibera solicitantului o carte de identitate si o dovada de repatriere, in baza carora bunurile personale repatriate vor fi scutite de taxele vamale. Aceasta cerere de restabilire a domiciliului in Romania nu poate fi depusa la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei in Italia.
Persoanele care si-au redobandit cetatenia romana stabilindu-si domiciliului in Romania sau care si-au stabilit ulterior domiciliul in Romania nu vor putea exercita dreptul la libera circulatie pe baza pasaportului emis de autoritatile romane pentru a calatori in alte state decat statul de origine timp de 4 ani de la data stabilirii, respectiv a schimbarii domiciliului.
Se face exceptie de la regula doar in urmatoarele cazuri:
• realizarea unei interventii medicale deosebit de grave;
• efectuarea unui curs de perfectionare sau pentru obtinerea unei burse;
• deplasari din motive de serviciul pe care il desfasoara in Romania;
• reintregirea familiei sau vizitarea sotului, sau a unei rude pana in gradul II;
• vizitarea unei rude grav bolnave, pana in gradul IV.
In cazul in care nu sunteti sigur de calitatea dumneavoastra de cetatean roman, puteti cere la ambasada clarificarea cetateniei romane. Pentru aceasta va trebui sa completati formularul-tip si lista cu datele personale, pe care le veti depune la ambasada impreuna cu urmatoarele:
• copie dupa pasaport;
• copie dupa certificatul de nastere, casatorie sau deces; daca originalele acestor acte au fost emise de autoritati straine, ele trebuie traduse si certificate de consul, iar daca au fost emise de autoritati romane, copiile vor fi doar certificate;
• copie a documentelor straine in baza carora a fost schimbat numele sau prenumele, la care trebuie adaugate traducerea in limba romana, precum si certificarea facuta de consul.

Renuntarea la cetatenia romana

Pot renunta la cetatenia romana doar persoanele care au implinit varsta de 18 ani si care indeplinesc urmatoarele conditii:
• prezinta motive temenice pentru retragere;
• nu sunt invinuite intr-o cauza penala si nu sunt urmarite pentru executarea unei pedepse penale in Romania;
• nu au datorii catre stat, persoane fizice sau juridice, sau daca le au le achita ori prezinta garantii pentru achitarea lor;
• are o alta cetatenie, sau este asigurat ca va dobandi o alta.
Pentru renuntarea la cetatenia romana este nevoie si de depunerea unui dosar care trebuie sa contina urmatoarele documente:
• cerere de renuntare la cetatenia romana, completata in doua exemplare cu semnatura solicitantului;
• copii legalizate de pe certificatul de nastere si de casatorie; in cazul in care nasterea sau casatoria a avut loc in Italia, se depune certificatul transcris la oficiul starii civile de la ultimul domiciliu din Romania;
• copie legalizata dupa pasaport;
• certificatul de cazier judiciar eliberat de sectia de politie din localitatea ultimului domiciliu;
• dovada dobandirii altei cetatenii, care se face prin prezentarea pasaportului, precum si a comunicarii privind acordarea conditionata a cetatenie;
• traducerea acestei comunicari in limba romana si legalizarea ei, precum si copia xerox a originalului sau copie legalizata de pe pasaportul strain ;
• adeverinta privind debitele catre stat eliberata de Administratia Financiara de la ultimul domiciliu din Romania; chitantele aferente taxelor platite;
• adeverinta privind debitele catre stat eliberata de directia de impozite si taxe locale a primariei, de la ultimul domiciliu din Romania;
• declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar sau la misiunea diplomatica a Romaniei privind debitele fata de persoane fizice sau juridice din Romania.
Renuntarea la cetatenia romana a unei persoane nu atrage dupa sine si renuntarea ei de catre sot sau copiii minori. In schimb, daca ambii parinti obtin aprobarea renuntarii la cetatenie, iar copii minori parasesc tara pentru a locui cu ei in Italia, pierd si ei la randul lor cetatenia romana. In acest caz se vor depune urmatoarele documente:
• dovada ca vor dobandi o alta cetatenie si aici trebuie sa fie mentionati minorii care vor dobandi cetatenia statului de domiciliu;
• declaratia pe propria raspundere a parintilor ca minorul domiciliaza in Italia;
• certificatele de nastere ale minorilor care se depun in copii legalizate la dosarele parintilor si trebuie transcrise, daca este cazul;
In cazul in care copilul minor al unei familii care a renuntat la cetatenia romana, paraseste tara pentru a locui in Italia dupa plecarea parintilor, el va pierde cetatenia in momentul in care a parasit tara. Daca parintii renunta la cetatenia romana pe date diferite, copilul lor minor va pierde cetatenia pe ultima dintre aceste date.
In cazul unui divort, copilul minor incredintat parintelui care a renuntat la cetatenia romana, renunta si el la cetatenia o data cu parintele, doar daca primeste acordul celuilalt parinte, cetatean roman. Copilul este obligat sa-si dea consimtamantul cu privire la renuntarea la cetatenia romana doar daca a implinit 14 ani.
Actele intocmite in Italia trebuie sa poarte apostila aplicata de autoritatea desemnata de statul emitent, ori sa fie supralegalizate. In cazul in care acestea sunt intocmite de agentii diplomatici sau consulari ai Romaniei apostila sau supralegalizarea nu mai este necesara.
Cererea de renuntare la cetatenia romana se face personal sau prin mandatar si se depune la Secretariatul Tehnic al Comisiei pentru cetatenie la sediul Directiei de Cetatenie. Cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in Italia pot depune cererile de renuntare la cetatenie la misiunile diplomatice ori la oficiile consulare ale Romaniei din Italia.
Presedintele Comisiei pentru Cetatenie publica, pe cheltuiala solicitantului, extrasul de cerere in Monitorul Oficial Partea a III-a, si solicita relatii de la orice autoritati pentru verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru renuntarea la cetatenie. In cazul in care constata lipsa documentelor necesare solutionarii cererii, el poate solicita completarea dosarului in termen de cel mult 6 luni de la comunicare. Dupa ce s-a verificat indeplinirea conditiilor necesare, Comisia pentru Cetatenie va inmana Ministrului Justitiei un raport care cuprinde propunerile motivate ale Comisiei pentru aprobarea cererii de renuntare a cetateniei romane. Ministrul Justitiei delibereaza aproband sau, dupa caz, respingand cererea de renuntare la cetatenia romana, in urma analizei raportului Comisiei pentru Cetatenie prin care aceasta constata indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor prevazute de lege. Aprobarea cererii este publicata in Monitorul Oficial, in timp ce respingerea ei este comunicata solicitantului prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire.
La finalizarea tuturor procedurilor necesare, solicitantului i se va elibera o adeverinta prin care se dovedeste renuntarea la cetatenia romana, de catre Secretariatul Comisiei pentru Cetatenie in cazul persoanelor cu domiciliul in Romania si de catre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei in cazul persoanelor cu domiciliul sau resedinta in strainatate.
In situatia in care cererea a fost respinsa, ea poate fi contestata in termen de 15 zile de la comunicare la Sectia de Contencios Administrativ a Curtii de Apel de la domiciliul sau resedinta solicitantului. Hotararea Curtii de Apel va fi definitiva.
In cazul in care cererea se depune in Romania de catre o alta persoana, este nevoie de o procura speciala autentificata la notar sau la misiunea diplomatica a Romaniei, o copie legalizata dupa pasaport, precum si copia actului de identitate al mandatarului.