depresia generalitati

Generalitati:
Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp.
Depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate si asupra persoanelor apropiate.
Daca o persoana are un episod de depresie, probabilitatea ca depresia sa revina la un anumit moment al vietii acelei persoane, este mai mare decat la restul oamenilor care nu au avut niciodata depresie.
Riscul de aparitie a unui nou episod de depresie creste cu fiecare episod.
Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii se simt rau pentru o perioada lunga de timp, in timp ce la alte persoane trairile de depresie vin si pleaca.
In functie de severitate, depresia poate fi :
• usoara,
• moderata,
• severa.
In cazurile severe de depresie, persoana respectiva poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitatile de rutina si chiar la suicid. In aceste cazuri, consultul unui specialist si urmarea unui tratament sunt esentiale.
In functie de debut, poate fi:
• depresie acuta:- are un debut brusc;
• depresia cronica:- se dezvolta intr-o perioada indelungata de timp.
Forme ale depresiei:
• Tristetea comuna apare deseori dupa perioade de trairi emotionale intense, oboseala sau alte asemenea stresuri. Aceasta forma de depresie este de scurta durata si are tendinta la autolimitare, rareori necesitand tratament.
• Depresiile reactive sunt consecinta crizelor majore ale vietii -cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau a serviciului, divortul, mutarea sau imbolnavirea de o boala grava.Acest tip de depresie se poate vindeca in urma unui tratament corespunzator.
• Depresiile biologice, sunt deseori mostenite. Ele vin si pleaca, fara sa aiba, de obicei, o cauza aparenta. Aceste depresii raspund de cele mai multe ori la tratament, desi uneori pot persista timp de cate luni, in ciuda tratamentului.
• Depresiile psihotice sunt acele forme de depresie in care persoana suferinda pierde contactul cu realitatea, necesitand ingrijiri profesionale.
Alte tipuri de depresie:
• depresia majora – este ceea ce se intelege in mod obisnuit cand vine vorba de depresie;
• tulburarile distimice – simptomele sunt similare depresiei majore dar de intensitate mai redusa;
• tulburarea bipolara – alteranata de stari de tip maniac cu stari depresive;
• depresia postpartum – depresie aparuta la femei, dupa nasterea copilului;
• dezordinile afective sezoniere – aparute in perioadele din an mai putin insorite;
• depresia premenstruala – simptome depresive ce apar la unele femei, inaintea declansarii menstruatiei;
• depresia atipica – forma des intalnita a depresiei in care perioadele depresive se intercaleaza temporar cu stari bune ca reactie la schimbarile pozive din viata persoanei.
Oricine poate face depresie, indiferent de varsta, rasa sau statut social.
Copiii – copilul afectat de depresie poate pretinde ca este bolnav, refuza sa mearga la scoala sau se teme sa nu moara unul din parinti. Copiii mai mari sunt imbufnati, negativi fata de ceva nou, au probleme la scoala si se simt neintelesi.
Femeile – sunt predispuse depresiei de doua ori mai mult decat barbatii, datorita schimbarilor hormonale de la pubertate, menstruatie, menopauza si sarcina.
Pentru barbati riscul de a face depresie este redus, insa, simptomele tipice sunt urmatoarele:-nervozitate, ostilitate, mascarea simptomelor prin consumul excesiv de alcool si tutun.
La persoanele varstnice, depresia apare in situatia in care pierd pe cineva drag si trebuie sa se resemneze si sa se obisnuiasca sa traiasca singure. Ele pot deveni bolnave fizic si incapabile de a mai fi la fel de active ca in tinerete. Aceste schimbari pot contribui la instaurarea depresiei.
Majoritatea pesoanelor cu depresie pot fi tratate cu succes cu medicamente, consiliere profesionala sau o combinatie a celor doua.

Cauzele aparitiei depresiei pot fi reprezentate de:
• unele medicamente, cum ar fi narcoticele. De obicei simptomele depresive dispar odata ce medicamentul este oprit.
• tulburari ale secretiei hormonale.
• dezechilibre chimice.
• afectiunile cronice.
• infectiile.
• factorii de stres majori.
• factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave proprii sau ale unei persoane apropiate.
• varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori depresie .
• presiuni asupra copiilor si adolescentilor.
• consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substanta.
• sindromul premenstrual cronic.
• menopauza.
• durerea cronica.
• stresul.
• oboseala.
• nasterea recenta.

Factori care cresc riscul aparitiei depresiei:
• existenta in trecut a unui episod de depresie,
• afectiune severa,
• probleme maritale,
• anumite conditii medicale generale,
• afectiune severa descoperita recent,
• interventie chirurgicala recenta,
• predispozitia genetica,
• un istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie,
• ingrijorare excesiva, constanta sau o anxietate excesiva,
• tulburare de alimentatie,
• tulburare anxioasa,
• folosirea de anticonceptionale orale.

Prevenirea aparitiei unui episod de depresie:
Desi este posibil ca o persoana sa nu poata preveni aparitia primului episod de depresie, se poate preveni aparitia unei recurente sau a unei agravari a simptomelor astfel:
• respectarea regularitatii administrari medicamentelor, asa cum au fost prescrise,
• cereti si acceptati ajutor,
• fiti tolerant cu propria persoana,
• continuarea administrarii medicatiei pentru cel putin 7 pana la 15 luni de la ameliorarea simptomelor,
• continuarea terapiei cognitiv-comportamentale chiar si dupa ce tratamentul medicamentos a fost oprit,
• dieta alimentara echilibrata,
• exercitii fizice efectuate cu regularitate,
• cautarea imediata a unui tratament, atunci cand persoana respectiva incepe sa observe ca apar noi simptome de depresie sau ca cele prezente se accentueaza,
• mentinerea unui program regulat de somn,
• evitarea consumului de alcool sau de droguri.

Simptomele depresiei:
• tristetea sau lipsa de speranta,
• stare generala proasta,
• pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi,
• pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar,
• tulburari in capacitatea de concentrare sau de memorare,
• creterea sau diminuarea nevoii de somn,
• plange usor,
• incapacitatea de amunci sau de a indeplini sarcinile cotidiene,
• dificultate de a comunica cu persoanele apropiate,
• senzatie de frig,
• lipsa de interes fata de aspectul personal,
• sensibilitate excesiva la respingere ,
• sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident,
• pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa,
• sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit,
• uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor,
• sentimentul de pierdere a placerii in activitatile care altadata erau placute,
• irascibilitate, anxietate,
• dificultati de concentrare, memorare si in luarea deciziilor,
• autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie,
• lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi,
• sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort,
• senzatie de oboseala permanenta,
• sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent,
• ganduri recurente de moarte sau de suicid,
• dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari,
• probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid in functie de varsta pot fi:
• la copii si adolescenti: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
• la adulti: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
• la varstnici: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.

Este indicata interventia rapida a persoanelor specializate daca:
• depresivul nu se poate abtine de la a se vatama pe sine sau pe altcineva,
• aude voci,
• a avut sau are o tentativa de suicid sau prezinta semne prevestitoare de suicid, cum ar fi faptul ca vorbeste despre suicid sau despre vatamarea unei alte persoane,
• prezinta semne de detasare de realitate,
• consuma alcool in cantitate exagerata sau droguri.

Tratamentul depresiei:
Tratamentul depresiei cuprinde de obicei administrarea de medicamente antidepresive, consiliere terapeutica sau o combinare a acestora.
Consilierea terapeutica poate fi suficienta in cazul depresiei usoare sau moderate. In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel mai probabil tratamentul initial va include atat medicamente antidepresive cat si consiliere terapeutica.
Unele tipuri de medicamente antidepresive pot agrava simptomele tulburarii bipolare, de aceea este foarte important ca simptomele sa fie diagnosticate cu precizie.
Poate fi necesara o perioada de 4 pana la 12 saptamani pana cand medicamentele sa isi faca efectul, desi de obicei ele actioneaza mai rapid.
In cazul in care persoana cu depresie decide impreuna cu medicul psihiatru ca este nevoie de un tratament medicamentos, sunt anumite lucruri care trebuie luate in considerare in alegerea medicamentului cel mai indicat:
• cunoasterea efectelor secundare ale medicamentului
• informarea medicului in legatura cu toate afectiunile medicale curente si cu toate medicamentele administrate in prezent, inclusiv cele care sunt luate fara prescriptie medicala, cele din plante sau suplimentele nutritive, astfel incat medicul sa poata aprecia daca exista riscul unei potentiale interactiuni medicamentoase
• persoanele invarsta pot avea nevoie de doze mai mici si poate fi nevoie de o perioada de timp mai indelungata pana ca medicamentul sa intre in actiune
• medicul va trebui sa monitorizeze evolutia pentru a determina daca un medicament anume este eficient la persoana respectiva
• adeseori primul medicament administrat este eficient in tratarea depresiei; daca nu, exista si alte optiuni de medicamente care de regula dau rezultate
• din momentul in care persoana incepe sa se simta mai bine, poate fi nevoie de continuarea tratamentului pentru o perioada de 7 pana la 15 luni sau mai mare, pentru a scadea probabilitatea aparitiei unui nou episod de depresie
• unii oameni pot necesita tratament cateva luni pana la cativa ani, in timp ce altii au nevoie de medicatie pentru tot restul vietii.
Depresia poate necesita spitalizare in urmatoarele situatii:
• prezenta semnelor prevestitoare ale unui suicid, precum ganduri de auto-vatamare sau de vatamare a altor persoane,
• detasarea de realitate,
• consumul excesiv de alcool sau droguri.
In cazuri rare, terapia electroconvulsivanta poate fi optiunea initiala de tratament pentru persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte modalitati de tratament sau care au o depresie severa in care sunt prezente simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. Efectele secundare acestei terapi pot fi pierderea de memorie si confuzia.
Acest tip de terapie presupune o stimulare electrica usoara, aplicata in regiunea tamplelor, care provoaca o scurta convulsie. Se considera ca acest procedeu poate determina restabilirea echilibrului substantelor chimice cerebrale numite neurotransmitatori.
Tratament de intretinere presupune:
• continuarea tratamentului pe o perioada 7 pana la 15 luni dupa recuperare care va duce la scaderea riscului de recadere,
• a dieta alimentara echilibrata,
• evitarea consumului de alcool,
• efectuarea de exercitii fizice in mod regulat,
• somn odihnitor.
La persoanele cu depresie recurenta, poate fi nevoie de tratament cu medicamente antidepresive pentru tot restul vietii.
In cazul in care depresia se agraveaza, la o persoana care urmeaza doar consiliere terapeutica, se poate adauga un medicament antidepresiv.
Daca depresia se agraveaza in timp ce persoana respectiva este deja sub tratament medicamentos si consiliere terapeutica, se pot incerca alte medicamente in locul celui administrat in prezent sau acestea se pot adauga la tratamentul initial.
Implicarea membrilor familiei si suportul oferit de acestia in tratamentul depresiei, poate fi extrem de important, in special in cazul copiilor, adolescentilor si a varstnicilor.
Tratamentul la domiciliu pentru o persona depresiva consta in:
• stabilirea unor teluri realiste pentru sine,
• asumarea responsabilitati,
• impartirea sarcinilor mari in unele mai mici, pe care sa le efectueze treptat, dupa ce a stabilit mai intai prioritatile
• sa faca atat cat poate face, atunci cand este in stare,
• amanarea deciziilor majore de viata atunci cand sunt intr-o perioada de depresie,
• impartasirea sentimentelor,
• acceptarea ajutorului din partea familiei si a prietenilor,
• practicarea cu regularitate a unor exercitii fizice,
• alimentatie echilibrata,
• participarea la activitati religioase, sociale sau de alt tip,
• somn corespunzator.
Daca sunt prezente tulburari ale somnului se recomanda:
• sa mearga la culcare la aceeasi ora in fiecare seara si sa se scoale la aceeasi ora in fiecare dimineata
• sa aiba un dormitor intunecos si ferit de zgomote
• sa nu face exercitii fizice dupa ora 17.00
• sa evite consumul de bauturi cofeinizate dupa ora 17.00
• sa evite folosirea de medicamente pentru somn neprescrise de medic,
• sa evite consumul de alcool,
• sa aiba rabdare au propria persoana,
• sa incerce sa aiba mereu o atitudine pozitiva, optimista, sa isi aminteasca si sa isi spuna, ca este nevoie de timp pana va incepe sa se simta mai bine si ca dispozitia se va ameliora treptat, putin cate putin.

Alte tratamente asociate:
• Consilierea terapeutica.
• Terapii complementare cum ar fi terapia prin masaj.
• Terapia de familie.
• Psihoterapia.

Tipurile de psihoterapie:
• terapia cognitiv-comportamentala invata o persoana cum sa aiba o viata mai sanatoasa prin modificarea anumitor modalitati de a gandi sau de a se comporta. acest tip de terapie se poate face individual sau in grupuri.
• terapia interpersonala, care pune accent pe relatiile sociale si interpersonale si pe problemele asociate cu acestea.
• terapia de tip problem-solving, care pune accent pe problemele actuale cu care se confrunta persoana respectiva si ajutarea ei in gasirea de solutii la aceste probleme.
• terapia familiala, un tip de consiliere in care este implicata intreaga familie.

Terapii complementare care pot fi utilizate in tratamentul depresiei sunt:
• preparatele obtinute din planta St. John: s-a demonstrat ca sunt eficiente in depresia usoara sau moderata, dar pot interactiona cu alte medicamente
• uleiul de peste ce contine acizi grasi omega-3 are proprietati antidepresive
• SAM-e (S-adenozilmetionina), o substanta care, in mod natural, face parte din plante si din celulele animale – este folosita uneori in tratamentul depresiei.

Metode alternative de tratament
• Dietoterapia: Alimentatia naturala lacto vegetariana, bogata in legume si fructe proaspete, sucuri naturale, salate, uleiuri vegetale naturale, seminte oleaginoase, lapte proaspat, miere, este antidepresiva.
• Exercitii fizice: va fac sa va concentrati atentia asupra corpului, uitand de suparari si nemultumiri. Exercitiile intense provoaca in creier producerea de endorfine, substante care favorizeaza optimismul.
• Cromoterapia: Culorile calde: rosu, portcaliu, galben, verde deschis, au impact pozitiv asupra starii psihice, imbunatatesc tonusul psihic si mental, creeaza o stare de buna dispozitie si deschidere afectiva.
• Luminoterapia .Expunerea la lumina puternica poate atenua depresia de iarna, scazand nivelul melatoniei si crescand nivelul serotoninei.
• Ayurveda si fitoterapia: Plantele medicinale au efecte puternice de vindecare, mai ales atunci cand sunt alese cu grija de catre un medic, in functie de constitutia ayurvedica a pacientului.
• Fototerapie reprezinta expunerea la o lumina intensa ce provine dintr-o sursa naturala sau artificiala. Studiile arata ca lumina poate provoca modificari ale neuro-chimiei si, prin urmare, poate avea efect antidepresiv.
• Homeopatia sau tratamentul cu remedii homeopatice are eficienta in peste 70% din cazurile de depresie.
• Practica yoga, exercitiile de relaxare, exercitiile respiratorii: Practica regulata a acestor procedee ajuta persoana bolnava sa-si constientizeze profund emotiile si sentimentele si sa se debaraseze mai usor de emotiile negative neexprimate.
• Aromaterapia: Uleiurile esnetiale de levantica, portocal, rosmarin, trandafir, au efecte sedative si linistitoare.

Recomandari utile in cazul depresiei:
• gandirea pozitiva: inlocuirea gandurilor negative cu ganduri pozitive este o etapa esentiala in tratament.
• somnul odihnitor.
• rugaciunea.
• practicarea zilnica a unui sport.
• contactul prelungit cu natura: vacantele in regiunile montane;
• suport social si moral din partea familiei.
• interzicerea consumului de alcool, bauturi cofeinizate, tutun, droguri.